Contractul individual de muncă - informații utile pentru firme și pentru angajații din HR

Data publicării: 16 mai 2023

În acest articol vei afla care este definiția exactă a contractului individual de muncă, ce trebuie să conțină acesta, cum se poate modifica, care sunt efectele sale, precum și alte informații utile, astfel încât importanța lui să fie mai ușor înțeleasă.

Cuprins: 

1. Contractul individual de muncă - ce este contractul individual de muncă, conținut și modificarea acestuia  

1.1. Ce este contractul individual de muncă, acte necesare și în ce condiții poate avea loc modificarea acestuia? 

1.2. Elementele și conținutul contractului individual de muncă

2. Contractul individual de muncă - efecte, drepturi și obligații ale angajatorilor și angajaților 

2.1. Efectele contractului individual de muncă

2.2. Încetarea contractului individual de muncă

1. Contractul individual de muncă - ce este contractul individual de muncă, conținut și modificarea acestuia

Contractul individual de muncă este un document între angajator și angajat care stabilește și descrie relația juridică dintre aceștia. Conform Codului Muncii, orice tip de contract individual de muncă trebuie să fie încheiat în scris și pe baza consimțământului ambelor părți. De asemenea, înainte de începerea raportului de muncă, angajatorul este obligat să-l înregistreze în programul electronic al angajaților (REVISAL). 

Contractul individual de muncă conține mai multe prevederi importante, precum sediul sau domiciliul angajatorului, funcția ocupată, fișa postului sau alte documente normative. În continuare vei afla ce înseamnă contractul individual de muncă și care este conținutul acestuia. 

1.1. Ce este contractul individual de muncă, acte necesare și în ce condiții poate avea loc modificarea acestuia?

Contractul individual de muncă (CIM) este un act juridic prin care o persoană fizică denumită salariat se obligă să exercite muncă pentru un angajator în schimbul căreia primește un salariu lunar. Acesta trebuie să fie recunoscut de ambele părți contractante, de terți, dar și de instituțiile competente. Încheierea contractului individual de muncă se poate face doar cu respectarea prevederilor legale. Conform Codului Muncii, acesta trebuie să fie încheiat în formă scrisă, cel târziu cu o zi înainte de începerea activității angajatului, în 2 exemplare. Angajatorul este obligat să înmâneze salariatului unul dintre acestea.  

Pe scurt, obiectul unui contract individual de muncă este prestarea muncii de către angajat, respectiv plata remunerației de către angajator.

Actele necesare la încheierea contractului individual de muncă sunt următoarele: 

• Copie după buletin/carte de identitate sau dovada de rezidență; 
• Copii după actele de studii; 
• Copii după certificatele de participare la cursuri de instruire sau de perfecționare; 
• Fișa de aptitudini sau avizul medicului de Medicină a Muncii. 

Pe lângă acestea, angajatorul mai poate solicita și alte documente pe care le consideră importante pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, în funcție și de specificul postului.  Câteva exemple sunt: 

• Adeverința medicală eliberată de către medicul de familie al salariatului;
• Certificatul de naștere;
• Certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorț;
• Copii după adeverințe de la locurile de muncă anterioare (adeverință de vechime sau decizia de încetare);
• Recomandări;
• Cazier; 
• Copie a permisului de conducere;
• Extras bancar pentru contul în care urmează să se vireze salariul. 

Modificarea contractului individual de muncă

Dacă pe parcursul perioadei în care contractul produce efecte sunt adoptate noi legi, modificarea contractului individual de muncă se va face în conformitate cu noile dispoziții legale și numai prin acordul părților. Modificările pot face referire la oricare din elementele contractului, cum ar fi durata, locul și felul muncii, condițiile, salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă. 

Locul muncii prevăzut în contractul colectiv de muncă poate fi modificat de către angajator  prin delegare sau detașare. Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice, putând fi prelungită pentru perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, doar cu acordul angajatului. Pe toată această perioadă salariatul își păstrează toate drepturile care îi revin în urma încheierii contractului individual de muncă. Detașarea presupune schimbarea temporară a locului de muncă la un alt angajator în scopul executării unor lucrări și poate fi dispusă pe cel mult un an. 

Unde se înregistrează Contractul individual de muncă și cum se poate verifica dacă acesta este activ? 

Documentele mai sus menționate sunt păstrate de către angajator într-un dosar de personal, alături de contractul individual de muncă înregistrat în REVISAL și semnat de ambele părți. Verificarea contractului de muncă și dacă acesta figurează ca fiind activ în Registrul Electronic de Evidență a Salariaților se poate face foarte simplu, printr-o solicitare către angajator a copiei după Revisalul transmis către ITM. De asemenea, pe contractul încheiat trebuie să fie trecut un număr unic de înregistrare folosit pentru transmiterea în REVISAL. 

Cine poate semna contractul individual de muncă? 

În ceea ce privește capacitatea juridică a salariatului, pot semna contracte individuale de muncă persoanele care au vârsta de 16 ani împliniți. Există și posibilitatea de a încheia contract de muncă și la vârsta de 15 ani, dar numai cu acordul părinților sau a reprezentanților legali. Bineînțeles, activitățile de la locul de muncă trebuie să corespundă dezvoltării fizice și aptitudinilor persoanei respective, astfel încât să nu fie pericilitate sănătatea și dezvoltarea acesteia. Încadrarea în muncă sub 15 ani este interzisă prin lege. 

De asemenea, potrivit Codului Muncii, angajatorul este persoana fizică sau juridică care poate angaja forță de muncă pe baza unui contract care respectă prevederile legale. Persoanele fizice dobândesc această capacitate în momentul în care dobândesc capacitatea deplină de exercițiu, iar persoanele juridice atunci când dobândesc personalitate juridică. 

1.2. Elementele și conținutul contractului individual de muncă

Contractul individual de muncă nu are neapărat o formă standard, dar trebuie să includă câteva elemente obligatorii pentru a fi un document legal. Conținutul se poate adapta în funcție de situație și de fiecare loc de muncă, atâta timp cât sunt respectate câteva norme esențiale de redactare. 

Contractul individual de muncă conține câteva elemente obligatorii: 

• Identitatea părților contractante;
• Locul de muncă și sediul angajatorului sau posibilitatea ca salariatul să muncească în locuri diferite; în acest caz se precizează și dacă deplasarea persoanei se asigură și se decontează de către angajator. 
• Funcția ocupată, conform Clasificării Ocupațiilor din România (COR);
• Fișa postului și atribuțiile angajatului;
• Criteriile de evaluare;
• Riscurile specifice postului;
• Durata contractului individual de muncă;
• Data la care contractul va produce efecte și data expirării în cazul unui contract de muncă pe perioadă determinată sau temporară;
• Durata concediului de odihnă;
• Condițiile de acordare a preavizului, în caz de concediere sau demisie;
• Salariul și frecvența plății acestuia;
• Alte detalii legate de salarizare, cum ar fi beneficii extra (cazare, bonusuri, tichete cadou, prime și altele);
• Timpul de lucru exprimat în ore pe zi și ore pe săptămână;
• Contractul colectiv de muncă prin care sunt reglementate condițiile de încadrare în muncă ale salariatului;
• Condițiile și durata perioadei de probă. 

Orice modificare a unui element din cele menționate mai sus presupune încheierea unui act adițional la contract. Excepție fac cazurile în care modificările sunt prevăzute expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil. 

În conținutul contractului individual de muncă sunt incluse și alte clauze specifice, cum ar fi clauze cu privire la formarea profesională, clauza de neconcurență, de mobilitate sau de confidențialitate.

2. Contractul individual de muncă - efecte, drepturi și obligații ale angajatorilor și angajaților

În ceea ce privește activitatea de resurse umane din cadrul unei companii, legislația este destul de complexă. Același lucru este valabil și când vine vorba de contabilitate, salarizare sau diverse raportări financiare. Din acest motiv, firmele apelează frecvent la consultanță în HR și salarizare, consultanță contabilă sau alte tipuri de servicii administrative. Pentru a respecta cadrele legale și de reglementare dintre angajat și angajator, un rol important îl are și contractul individual de muncă - un act cu putere juridică foarte mare, care produce efecte asupra ambelor părți. 

Descoperă în continuare ce drepturi și obligații le revin atât salariaților, cât și angajatorilor în urma încheierii unui astfel de contract.  

2.1. Efectele contractului individual de muncă

Cele trei elemente ale contractului de muncă sunt prestarea muncii, care este o obligație a salariatului, remunerarea, care este o obligație a angajatorului și existența relației de subordonare între salariat și angajator. Însă efectele contractului individual de muncă sunt mult mai ample și fac referire la toate drepturile și obligațiile ambelor părți contractante. 

Principalele obligații ale salariaților sunt legate de respectarea tuturor clauzelor impuse de angajator prin contractul de muncă. Printre acestea se numără obligația de a respecta norma de muncă și de a îndeplini atribuțiile ce îi revin, de a respecta regulamentul intern, obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii sau obligația de a respecta secretul de serviciu. 

Și angajatorii au o serie de obligații ce decurg din relațiile de muncă, printre care merită menționate plata salariilor în termenele stabilite în contract, oferirea beneficiilor suplimentare, asigurarea unor condiții sigure și igienice de muncă, comunicarea periodică a situației financiare și economice a unității, plata contribuțiilor și a impozitelor aflate în sarcina sa, precum și eliberarea la cerere a documentelor care atestă calitatea de angajat.

În ceea ce privește drepturile, conform articolului 39 din Codul Muncii, salariații trebuie să beneficieze de: 

• Remunerație pentru munca depusă;
• Odihnă zilnică și săptămânală;
• Concediu de odihnă anual;
• Demnitate în cadrul relațiilor de muncă;
• Șanse egale și de tratament;
• Acces la formare profesională;
• Sănătate și securitate în muncă;
• Informare și consultare;
• Protecție în cazul concedierii;
• Posibilitatea de a participa la negociere colectivă și individuală;
• Posibilitatea de a participa la acțiuni colective; 
• Dreptul de a adera la un sindicat. 

Angajatorul are următoarele drepturi:

• Stabilirea modului de organizare și de funcționare a societății;
• Stabilirea atribuțiilor care îi revin fiecărui salariat, în condițiile stabilite de lege;
• Stabilirea unor dispoziții cu caracter obligatoriu pentru angajat, respectându-se normele legale;
• Deținerea controlului asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de muncă;
• Constatarea săvârșirii unor abateri disciplinare și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, așa cum sunt prevăzute în regulamentul intern și în contractul colectiv de muncă aplicabil; 
• Stabilirea obiectivelor de performanță ale fiecărui angajat, precum și modul de evaluare a acestora.

2.2. Încetarea contractului individual de muncă

Un contract individual de muncă poate înceta în următoarele condiții: 

• De drept;
• Prin acordul părților la data convenită de acestea;
• Prin voința unilaterală a oricăreia dintre părți și prin respectarea condițiilor prevăzute de lege. 

Încetarea contractului individual de muncă de drept are loc atunci când intervin diverse situații precum decesul salariatului, îndeplinirea cumulativă a condițiilor de vârstă standard de pensionare și a stagiului minim de cotizare, ca urmare a constatării nulității contractului individual de muncă, a condamnării salariatului la executarea unei pedepse privative de libertate, la data expirării termenului contractului încheiat pe perioadă determinată sau în alte cazuri prevăzute în Codul Muncii.

Salariatul are dreptul unilateral de a face o cerere de demisie sau, în anumite situații specifice (cazuri de boala, studii), o cerere de suspendare a contractului individual de muncă. Acest lucru implică obligația salariatului de a-și continua activitatea și pe durata perioadei de preaviz. 

O altă situație în care contractul de muncă poate înceta este prin concediere, care se face din inițiativa angajatorului. Și în acest caz sunt prevăzute o serie de reglementări legale pe care ambele părți trebuie să le respecte. Concedierea este interzisă în următoarele situații: 

• Într-o perioadă de incapacitate temporară de muncă;
• Pe toată perioada concediului de maternitate;
• Pe durata concediului de creștere sau de îngrijire a copilului;
• Pentru femeile însărcinate, dacă angajatorul a luat la cunoștință despre acest lucru înainte de luarea deciziei de concediere; 
• Pe durata exercitării funcției într-un sindicat sau pe perioada concediului de odihnă. 

În concluzie, contractul individual de muncă este un document semnat între angajator și salariat și constituie baza unor relații de muncă corecte și echitabile. Acesta reprezintă un instrument important pentru ambele părți implicate și trebuie să respecte toate prevederile legale din Codul Muncii. Gestionează-ți întreaga activitate de resurse umane mai ușor, apelând la consultanță privind legislația muncii, în conformitate cu modificările la zi a tuturor normelor din acest domeniu. 

 *Acest material a fost pregătit doar în scop informativ și nu are rolul de a oferi consultanță fiscală, juridică sau contabilă. Rcomandăm să vă sfătuiți cu echipa de consultanți fiscali, juridici și contabili înainte de a lua orice decizie cu privire la subiectele menționate în acest articol.